Mar
1
2006

Aragaz cu 4 ochi

Mi-am luat ochelari. De 100 de dolari. Ma durea capu’ cand stateam cu ochii in monitor mai mult de 10 ore/zi.

Toata povestea a inceput cu miraculosul consult. Doamna mi-a luat “douasutecincizejdemii”, m-a pus sa ma chiorasc la nu-stiu-ce-aparat-de-testat-naiba-stie-ce si dupa doua minute mi-a bagat pe gat o reteteta pe care scria ceva. In fine, m-am dus cu reteta aia la magazinul de doctorii si tanti aia mi-a dat un super medicament.

Medicamentul s-a dovedit a fi cam “frectie la picior de lemn”, ca n-a functionat, dar era super pentru ca avea un super pret: “cincisutedemiidelei”.

Dupa una luna de inghitit pilule cu gust super naspa, m-am dus la consultul numaru’ doi. Unde a urmat procedura cu uitatul in aparat. Cum inca mai aveam dureri de cap (se pare ca super medicamantul ala mai rau mi-a facut), mi-a dat ochelari. Scuze. Mi-a dat super ochelari. Cu rame marca Lunettes si lentile Hoya. A dracu’ marca asta, ca scumpa mai e…

In fine, mi-am luat ochelarii cu cardul de garantie cu tot si m-am dus la serviciu, incantat de achizitie(mare prost mai sunt). I-am pus la ochi. Ceatza. Oricum, io vad perfect (fara ochelari, cu ochelari vad in ceatza). Ca atare, i-am pus in tocul lor, sa stea frumos pe birou, sa vada lumea care vine pe la mine ce persoana serioasa am devenit.

Din toata chestia asta, a iesit si un lucru bun: nu mai am ameteli si nici dureri de cap. Ce, mai am tupeu la banii astia?

Despre Ștefan Nicolae

Sunt programator senior la Roweb, lucrez în domeniul online din 2003, îmi place fotografia "atât pe partea de făcut poze, cât și pe partea de privit pozele altora" și - deși în România începe să fie greu să faci asta - cred în oameni și în potențialul lor. Da, cuvintele mari mi se trag din AIESEC

Lasă un comentariu